Maria

În drum spre casă, văd un copil pe-o bancă, plângând cu sughiţuri. Mă apropii de el şi-l întreb de ce plânge. Îmi zice că Maria nu mai vrea să fie prietena lui. Acum e prietena lui Vlad, pentru că are jucării mai multe. Mi se face milă de el. Îmi iau de pe mănă brăţara şi i-o întind.
– Dă-i Mariei brăţara asta şi-ţi promit că va fi din nou prietena ta.
A doua zi îl văd pe copil cu Maria în parc. O ţinea de mână. Ca să nu-i cadă brăţara care-i era mult prea mare.